ADHD adulți
”Ionuț are 22 de ani, este un student simpatic, degajat, cu un ritm al vorbirii rapid și un stil repezit. Parcă o grămadă de cuvinte se îngrămădesc, toate să iasă în același timp din gură.
Stăm față în față la birou. La un moment dat ia un pix din suport și începe să-l lovească ritmic de masă, în timp ce vorbește. După câteva minute lasă pixul și, cu un gest firesc, scoate un breloc din buzunar pe care începe să-l rotească, în timp ce vorbim.
Problema pentru care a venit la psiholog este faptul că întâmpină dificultăți de concentrare, în special la disciplinele care nu-i plac. Oricât încearcă să își impună, după câteva minute atenția îi este distrasă de ceva și imediat îi vine în minte că are altceva de făcut. Nu neapărat ceva absolut necesar, dar oricum mai plăcut.
Recunoaște că se mai confruntă și cu alte mici probleme, cum ar fi faptul că se apucă de proiecte cu puțin timp înainte de termen, ceea ce pune o mare presiune asupra lui.
Mai are unele mici dificultăți de relaționare, în menținerea prieteniilor deoarece, spune el, este deosebit de sincer și spune ce gândește. Acest mod al lui de a fi a atras pe alocuri antipatii.
Din câte își aduce aminte, el dintotdeauna a fost așa, dar parcă până acum se descurca mai ușor. Acum, când se adună tot mai multe de făcut, nu mai reușește să o scoată la capăt. Este în ultimul an de facultate, are planuri mari de viitor, dar deja se simte copleșit de ce i se întâmplă.”
În prezent poate părea că o mare parte din populația adultă suferă de ADHD. Aproape toți răspundem constant la emailuri, apeluri și mesaje, verificăm frecvent rețelele de socializare (care nu sunt puține). Mai mult, unii fac aceste activități în timp ce conduc sau merg pe jos dintr-un loc în altul.
Deși toate cele ce v-am spus sunt factori de distragere a atenției, majoritatea oamenilor reușesc să-și prioritizeze acțiunile și se concentreze pe sarcinile importante. Însă, persoanele care au aceasta afecțiune, întrerup frecvent pentru activități minore, finalizarea sarcinilor esențiale de acasă și de la locul de muncă/studii.
Conform DSM-V, stabilirea diagnosticului de ADHD la adulți presupune prezența simptomelor de ADHD, atât în copilărie cât și la vârsta adultă.
Condițiile principale pentru diagnosticare sunt ca debutul simptomelor ADHD să se petreacă în timpul copilăriei și ca acestea să fie urmate de o persistență pe viață a simptomelor caracteristice, până la data evaluării curente. Simptomele trebuie asociate unor tulburări clinice sau psihosociale semnificative care afectează individul în două sau mai multe situații de viaţă. Dat fiind faptul că ADHD la adulți este o afecțiune pe viață care începe în copilărie, trebuie identificate simptomele, evoluția și nivelul disfuncției asociate în copilărie, prin folosirea unui interviu retrospectiv pentru comportamente din copilărie. Când este posibil, informațiile de la pacient trebuie completate cu informații de la diferite surse care au cunoscut persoana în copilărie (de regulă părinți, rude apropiate, foști profesori).
Câteva simptome specifice:
Deficit de atenție, distragere ușoară în sarcini;
Nevoie crescută de descărcare a energiei;
Impulsivitate;
Dificultăți în controlul furiei;
Gânduri nepoliticoase sau jignitoare spuse cu voce tare (deși nu are intenția să jignească);
Stare permanentă de agitație, vorbit impulsiv, incapacitatea de a-și aștepta rândul într-o conversație.
Deficit în relațiile interpersonale, familiale, în păstrarea unui loc de munca etc
Procrastinare (amânarea sarcinilor neplăcute, ori care necesită un grad mare de concentrare);
Probleme de memorie, uită frecvent unde au pus unele obiecte;
Grija, preocupare intensă, până la obsesie pentru anumite detalii;
Anxietate, episoade depresive recurente.
Numărul simptomelor în copilărie: numărul total de simptome pentru diagnosticul în copilărie: (6/9 Deficit de atenție și/ sau 6/9 Hiperactivitate/ impulsivitate. Trebuie să existe o perioadă de șase luni sau mai mult in care să fie prezente 6/9 simptome din unul sau ambele domenii, care să afecteze funcționarea și unele simptome să fi fost prezente înaintea vârstei de 12 ani.
Numărul de simptome la vârstă adultă: Numărul minim de simptome pentru diagnosticul de ADHD la adult (începând cu vârsta de 17 ani) 5 simptome, din domeniile Deficit de atenție și/sau Hiperactivitate/ Impulsivitate.
Interviul pentru diagnosticarea ADHD la Adulți (DIVA-5) are la bază criteriile DSM-5 și este a treia ediție a primului interviu structurat pentru ADHD la adulți.
Pentru a simplifica evaluarea fiecăruia din cele 18 criterii ale ADHD, în copilărie și la vârsta adultă, interviul pune la dispoziție o listă de exemple concrete și realiste, pentru comportamente curente și retrospective (copilărie). Exemplele au la bază descrierile curente ale adulților cu ADHD, în practica clinică. De asemenea, sunt furnizate exemple concrete pentru disfuncțiile asociate în mod obișnuit simptomelor, în cinci dimensiuni ale vieții de zi cu zi: muncă și educație; relații și viață de familie; relații sociale; timp liber/ hobby-uri; încredere de sine/ imagine de sine.
Când este posibil, DIVA ar trebui administrat pacienților adulți în prezența unui partener și/sau a unui membru al familiei, pentru a facilita evaluarea simultană a informațiilor retrospective și colaterale.
Administrarea DIVA durează de obicei o oră și jumătate.
DIVA întreabă doar despre simptomele de bază ale ADHD, necesare pentru stabilirea diagnosticului DSM-5 de ADHD și nu adresează întrebări despre alte simptome, sindroame sau tulburări psihiatrice asociate. Totuși, comorbiditățile sunt adesea întâlnite la adulții cu ADHD, în aproximativ 75% dintre cazuri. Din acest motiv, este importantă realizarea unei evaluări psihiatrice și psihologice generale, pentru a investiga simptomele, sindroamele și tulburările frecvent comorbide. Cele mai comune probleme psihice care însoțesc ADHD sunt anxietatea, depresia, tulburarea bipolară, abuzul și dependența de substanțe, problemele de somn și tulburările de personalitate, și astfel, toate acestea trebuie investigate. Acest lucru este necesar pentru o bună înțelegere a tabloului complet de simptome trăite de persoana afectată de ADHD, și de asemenea, pentru diagnosticul diferențial al ADHD la vârstă adultă.
În cadrul Cabinetului Individual de Psihologie Dana Virastău, se realizează testări de specialitate pentru diagnosticul ADHD în rândul adulților, cuprinzând atât screeningul DIVA cât și testare de personalitate și pentru tulburări afective (depresie, anxietate) pentru identificarea comorbidităților.
AȘADAR …
Dacă observi un tipar în comportamentul tău care include cele prezentate anterior și care îți aduce prejudicii în trăirea unei vieți normale, caută ajutor profesional.
Pentru mulți oameni, care simțeau că ceva este în neregulă cu ei, că nu reușesc să-și atingă obiectivele, că nu reușesc să-și păstreze locul de muncă, că au probleme în relații, etc. descoperirea că suferă de ADHD a fost o ușurare. Au găsit o explicație pentru dificultățile anterioare și au putut să-și facă un plan de acțiune.
Cu ce poate ajuta un psiholog
Te poate învăța strategii pentru:
Organizarea timpului, stabilirea priorităților și folosirea energiei și creativității în mod constructiv.
Utilizarea unui calendar și a unui sistem de notițe particularizat, pentru a-ți organiza sarcinile și întâlnirile.
Împărțirea sarcinilor mari în pași mai mici și abordarea lor treptat, pentru a evita sentimentul de copleșire.
Cunoașterea perioadei din zi în care funcționezi cel mai bine și redistribuirea sarcinilor în funcție de acest lucru.
Crearea unui mediu de lucru mai organizat și lipsit de distrageri pentru a-ți îmbunătăți concentrarea.
Crearea unor deprinderi pentru facilitarea integrării sociale.
Participarea la terapie pentru a învăța tehnici de gestionare a stresului și a emoțiilor asociate cu ADHD-ul.
Deoarece ADHD-ul este o tulburare complexă și fiecare individ este unic, abordarea trebuie adaptată în funcție de nevoile specifice ale fiecărui adult cu ADHD.
Cu toate acestea, există câteva sfaturi care ar putea fi general valabile:
- Fă o listă cu sarcini de rezolvat în fiecare zi.
- Împarte aceste sarcini în pași mici, mai ușor de dus la bun sfârșit.
- Folosește bilețele adezive pentru a-ți aminti diferite lucruri – pune-le pe frigider, pe oglinda din baie, în mașină etc.
- Ține o agendă sau un calendar electronic pentru întâlniri și termene și poartă-le cu tine ca să-ți poți nota oricând lucrurile pe care va trebui să ți le amintești.
- Creează cu răbdare sisteme de organizare a informației și obișnuiește-te să le folosești constant.
- Urmează o rutină zilnică și ține-ți lucrurile mereu, în special cele pe care le folosești zilnic (chei, portmoneu, telefon) în aceleași locuri.
- Cere ajutorul persoanelor apropiate care pot să te ajute să rămâi organizat, dar fără a deveni intruzive în viața ta.
- În cazul în care participi la spectacole, conferințe și alte activități care presupun să stai așezat un timp mai îndelungat, alege locuri la capăt de rând, pentru a te putea ridica mai ușor și fără să deranjezi.
Foto: Pexels