”Deodată inima începe să-mi bată cu putere și repede, amețesc, simt că nu mai pot să stau în picioare. Simt că mă sufoc și încerc să respir cât de repede pot ca să am destul aer. Mi se face greață. Am și senzații scurte de orbire, parcă îmi aruncă cineva flash-uri în ochi.
Mă ghemuiesc într-un colț și aștept să-mi treacă sau să mor.
După 15-20 de minute mi-e mai bine, dar mă simt epuizată. Mă gândesc cu groază că mi se va întâmpla din nou.”
Iuliana, 30 de ani
”Mă trezesc brusc lac de sudoare, iar inima îmi bate cu putere, să-mi iasă din piept. Sunt total năucită, nu știu ce este cu mine. Mă simt foarte speriată și parcă îmi scârțâie ceva în ureche. După un timp îmi trece. Doar că, după câteva nopți, mi se întâmplă iar. Aproape că mi-e frică să mă culc”
Livia, 67 ani
Acestea sunt două din descrierile unor atacuri de panică, ale unor persoane care au venit la cabinet. Ambele au fost convinse că au afecțiuni cardiace sau neurologice, dar analizele și investigațiile medicale au exclus acest lucru. Ca urmare, au venit la psiholog.
Atacurile de panica sunt episoade care apar brusc de teama intensa și disconfort fizic accentuat, deși nu există un pericol real sau nu o cauza evidentă. Un atac de panica este terifiant, deoarece în momentele respective, puteți crede ca va pierdeți autocontrolul, iar unele simptome pot fi percepute drept un atac de cord care să provoace un deces iminent.
Pe parcursul vieții, multe persoane trec printr-un atac de panică, apoi problema dispare, probabil odată cu înlăturarea situației stresante care a declanșat-o. În cazul în care atacurile de panica se repetă, se instalează o teamă constantă ca un astfel de episod poate apărea oricând. În acest caz vorbim de o afecțiune numita tulburare de panică.
Deși situația în sine nu reprezintă o amenințare la adresa vieții, afectează semnificativ calitatea acesteia, ajungându-se până la situații în care persoana refuză să stea singură sau să se deplaseze unde are nevoie, de teama unui nou episod.
DMS-5 (Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale) precizează ca aceste episoade se pot clasifica în atacuri de panica „previzibile” sau „imprevizibile”. Cele previzibile apar ca urmare a unor factori declanșatori identificați, stabiliți, cunoscuți, în timp ce un atac de panică imprevizibil poate apărea fără o cauza evidentă (cum sunt cele din timpul somnului).
Atacul de panică – simptome și manifestări
Un astfel de episod include cel puțin patru dintre următoarele simptome:
- sentimentul că se apropie un pericol iminent;
- dificultăți respiratorii și senzație de sufocare;
- bătăi rapide ale inimii;
- tremor;
- amețeală sau stare de leșin;
- durere în piept;
- transpirație accentuată;
- frisoane sau bufeuri;
- senzație de irealitate sau detașare de propriul corp;
- amorțeală sau furnicături;
- greață;
- crampe abdominale;
- teama de a nu înnebuni sau de pierdere a autocontrolului;
- frica de moarte.
Unul dintre cele mai neplăcute aspecte legate de apariția unui atac de panică este teama intensa ca episodul se va repeta.
Atacurile de panică – factori declanșatori și cauze
Daca un atac de panică imprevizibil nu are factori declanșatori externi evidenți, atacurile de panică previzibile pot avea ca și factori declanșatori:
- un loc de munca stresant;
- șofatul;
- situațiile sociale;
- fobiile, cum ar fi agorafobia (teama nejustificata față de spații aglomerate sau deschise), claustrofobia (teama patologica de spatiile închise) și acrofobia (teama de înălțimi);
- amintirea unor experiențe stresante;
- afecțiunile cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul, sindromul colonului iritabil sau astmul;
- durerile cronice;
- sevrajul provocat de sistarea consumului drogurilor sau alcoolului;
- fumatul sau consumul excesiv de cofeină;
- unele medicamente și suplimente alimentare;
- afecțiunile tiroidei.
Alți factori care pot crește riscul unui atac de panică sunt:
- un istoric familial de atacuri de panică sau tulburare de panică;
- stres intens, cum ar moartea sau îmbolnăvirea gravă a unei persoane dragi;
- un eveniment traumatic, cum ar fi un viol sau accident;
- schimbări dramatice apărute în viață, cum ar fi un divorț sau nașterea unui copil;
- abuzuri fizice sau sexuale în copilărie.
De asemenea, s-a observat ca persoanele care își asumă prea multe responsabilități pot dezvolta tendința de a suferi de atacuri de panica. Prin comparație cu alți oameni, și cei cu tulburare de stres traumatic prezinta un risc mult mai mare de a se confrunta cu o tulburare de panică.
Complicațiile unui atac de panică
Daca nu sunt tratate, aceste episoade și tulburarea de panică pot afecta aproape toate aspectele vieții. Puteți sfârși prin a va teme atât de mult de perspectiva unui atac de panica iminent, încât sa trăiți într-o stare de frica permanentă, ceea ce va poate dezorganiza viața.
Complicațiile pe care aceasta afecțiune le poate cauza sau cu care poate fi asociată:
- dezvoltarea anumitor fobii;
- îngrijiri medicale frecvente pentru alte probleme medicale;
- evitarea interacțiunilor sociale;
- probleme la locul de munca sau la școală;
- depresie, tulburări de anxietate și alte afecțiuni psihiatrice;
- risc sporit de suicid sau de gânduri suicidare;
- consum excesiv de alcool sau alte substanțe nocive;
Ce să faci într-un atac de panică – 7 soluții
1.Învață să recunoști semnele din timp
Este important este să identifici cât mai devreme apariția unui atac de panică și astfel să declanșezi această tehnică în stadiul timpuriu al acestuia. Cu cât vei face aceste lucruri mai devreme, cu atât vei reuși să diminuezi amplitudinea unui atac de panică și să treci peste el cu ușurință.
2.Oprește gândurile automate
Spune imediat cu voce tare „STOP“ gândurilor automate catastrofice și gândește-te că:
- – problema pe care o trăiesc acum este psihologică;
- – este expresia anxietății mele;
- – ea nu este o urgență medicală;
- – se bazează pe interpretarea mea greșită a senzațiilor corporale;
- – nu există niciun motiv să cred că voi face un atac de inimă, că voi face un atac cerebral, că mă voi sufoca, că voi leșina, că îmi voi pierde controlul etc.;
- – pot gestiona cu calm această situație.
3. Fă exerciții de respirație
Respiră lent, diafragmatic, îndreptă-ți atenția către fiecare respirație și să lasă mintea să urmărească aerul care intră și iese lin din plămâni clipă de clipă. Făcând acest exercițiu vei combate hiperventilația, și vei aduce calmul în mintea și corpul tău.
4. Fă exerciții de relaxare musculară
Atunci când un atac de panică pare să se apropie, sau te afli în mijlocul unui asemenea eveniment, încearcă să îți tensionezi câte un mușchi al corpului, pe rând, apoi relaxează. Repetă această acțiune până când parcurgi toți mușchii principali ai corpului și resimți o stare de relaxare generală.
5.Practică exerciții de ancorare în prezent
Prima variantă:
- Încearcă să simți și să‐ți descrii pe ce stai (scaun, fotoliu, bancă), cum presiunea corpului tău apasă pe suprafață scaunului, încearcă să simți și să‐ți descrii din ce este făcut scaunul, spătarul lui, fără să te uiți cu ochii, doar cu ce simt părțile corpului care sunt în contact cu scaunul sau canapeaua pe care stai. Încearcă să simți și să‐ți descrii pe ce se sprijină mâinile tale, cu ce lucruri au luat contact degetele tale, nu judeca, doar simte și descrie. Privește în fața ta și fă același lucru cu văzul, privește și descrie fără să judeci sau evaluezi. Ascultă sunetele din jur, vocile umane, zgomotul traficului, radioul sau TV‐ul, ascultă și nu te lăsa purtată de aceste sunete, doar constată, descrie‐le și lasă‐le să curgă. Înregistrează doar clipa de față cu toate simțurile tale, doar atât, nu da sens percepțiilor tale, doar înregistrează fără să lipești o semnificație sau o emoție.
A doua variantă:
- Privește în jur. Numește 5 lucruri pe care le vezi. Ascultă. Numește 4 lucruri pe care le auzi. Simte. Numește 3 lucruri a căror textură a simți. Adulmecă. Numește 2 mirosuri pe care le simți. Numește un gust pe care îl ai în gură.
6.Fă afirmații pozitive
De fiecare dată, spune‐ți: „o să reușesc“, „eu pot“, „sunt încrezătoare în puterile mele“, „sunt sănătoasă“.
7. Fii atent la factorii declanșatori principali
Potrivit unor specialiști în domeniu, există patru factori declanșatori principali pentru orice stare de dispoziție sau afectivă proastă, și anume: foamea, furia, singurătatea și oboseala. Acestea pot scoate ce e mai rău dintr-o persoană și chiar da curs atacurilor de panică. Dacă ești predispus la atacuri de panică, cele patru pot să acționeze ca factori declanșatori pentru acestea. Atunci când apar simptomele, încearcă mai întâi să verifici dacă îți este foame, dacă ești nervos, obosit sau te simți însingurat. Odată ce ai identificat factorul declanșator, poți lua măsuri pentru a remedia cauza inițială.
Concluzie
Atacul de panică apare „din senin“ și este însoțit de simptome somatice care îți evocă posibilitatea de a muri de un atac de inimă, de un atac cerebral, de a muri sufocat sau de a‐ți pierde controlul și a numai fi în stare să știi ce se întâmplă cu tine și a nu putea să primești ajutorul necesar. Toate aceste credințe pe care le ai se bazează pe interpretarea greșită a unor simptome corporale obișnuite dar care, prin frica pe care ți‐o creează, conduc la declanșarea reacției de alarmă „luptă sau fugi“, cu descărcarea de adrenalină în sânge și a cascadei de simptome caracteristice atacului de panică.
Cu cât te adresezi mai repede unui specialist pentru tratarea acestora, cu atât echilibrul îți vei redobândi mai rapid echilibrul inițial. Psihologul îți este ajutorul esențial.
Surse: Ajută-te singur în caz de atac de panică, Radu Radu
Atacurile de panică, David Carbonell
DSM V
Foto:Simran-Sood-Unsplash