Blog

Cartea „Sunt Ana și sunt nebună” de psihoterapeutul Oana Nicolau este un roman psihologic inspirat din fapte reale. De ce spun că este inspirat din fapte reale? Pentru că, din spusele autoarei, povestea ”Anei” este de fapt povestea a cinci femei cu tulburare de personalitate borderline, pe care le-a tratat în cabinet. Am așteptat cu nerăbdare apariția celei de-a doua cărți a Oanei Nicolau pentru că și prima, ”Iubirea la imperfect”, mi-a plăcut mult, fiind la fel, bazată pe un caz deosebit și complex cu care a lucrat în cabinet.  Lucrarea „Sunt Ana și sunt nebună”  explorează intens trăirile unei persoane ce suferă de tulburare de personalitate borderline (BPD). Autoarea redă frământările interioare, instabilitatea emoțională și căutarea identității pe care o trăiește...

Program pentru prevenirea și recuperarea declinului cognitiv Aveți peste 60 de ani și vă confruntați sau vreți să preveniți următoarele provocări: Probleme cognitive: Uitați frecvent, aveți dificultăți în a urmări conversațiile, uitați numele unor persoane sau evenimente recente. Stres și anxietate: Vă temeți de progresia rapidă a tulburării cognitive, aveți sentimentul de neliniște legat de posibila dezvoltare a unei forme de demență (ex. Alzheimer). Scăderea încrederii în sine: Din cauza problemelor de memorie, simțiți că nu mai sunteți capabili de a lua decizii importante sau de a vă menține independența. Depresie: Uneori, aveți stări depresive sau la o percepție negativă despre sine și despre viitor. Izolare socială: De multe ori, evitați interacțiunile din cauza fricii de a face greșeli...

Poate fi oprit sau chiar inversat declinul cognitiv? În mod surprinzător, răspunsul este: da, în multe cazuri. Asta ne arată cercetările recente conduse de Dr. Dale Bredesen și aplicate cu succes de Dr. Heather Sandison în clinici dedicate.  Ce este modelul Bredesen (ReCODE)? Dr. Dale Bredesen, neurolog și cercetător de renume mondial, este autorul cărții „Sfârșitul Alzheimerului”, în care prezintă Protocolul ReCODE (Reversal of Cognitive Decline). Acest model se bazează pe ideea că maladia Alzheimer și alte forme de demență nu sunt cauzate de un singur factor, ci sunt rezultatul unui dezechilibru între numeroase procese biologice. Protocolul ReCODE este un program personalizat care identifică și corectează cauzele multiple ale declinului cognitiv. Modelul...

Probabil ai simțit și tu asta măcar o dată: după ce îți faci ordine în cameră, în birou sau în dulap, parcă respiri mai ușor și gândurile îți sunt mai clare. Sau, dimpotrivă, când casa e vraiște, te simți obosit, stresat și nu știi cu ce să începi. Nu e doar o impresie – psihologii și cercetările din neuroștiință confirmă că ordinea din jur ne influențează direct creierul și starea de spirit. Haide să vedem pe înțelesul tuturor de ce avem nevoie de ordine, cum ne afectează dezordinea și cum putem aduce mai multă organizare în viața noastră, fără să devenim perfecționiști. De ce iubește creierul ordinea Creierul nostru este ca un computer: dacă îl încărcăm cu prea multe ferestre deschise, încetinește. Dezordinea vizuală – hârtii peste tot, haine aruncate, notificări care sună continuu – înseamnă...

Un ghid psihologic pentru menținerea sănătății minții Pe măsură ce îmbătrânim sau traversăm perioade solicitante, este firesc să observăm schimbări în modul în care gândim, memorăm sau ne concentrăm. Dar deteriorarea cognitivă nu este o parte inevitabilă a vieții. Dimpotrivă, numeroase cercetări arată că prin alegeri zilnice conștiente, putem preveni sau încetini acest proces. În acest articol, îți prezint 5 soluții validate științific, accesibile oricui, pentru a menține o minte clară și activă de-a lungul vieții. 1. Stimulează-ți creierul zilnic Știți cu toții că există o vorbă populară care spune că ”ce nu folosești se degradează sau dispare”. Așa se întâmplă și cu creierul nostru. Are nevoie de provocări pentru a rămâne activ. Activitățile intelectuale mențin și chiar cresc numărul conexiunilor...

”Cât de prost am putut să fiu!”; ”Cum de n-am fost în stare să fac…(aia și aia și aia)!”; ”După așa un rezultat nu mai merit nimic, nimic!” …Vă recunoașteți? Vi se pare cunoscut? Într-o lume în care performanța, comparația socială și critica interioară sunt adesea normele, compasiunea de sine devine un act de curaj și un pilon esențial al sănătății psihice. Departe de a fi un semn de slăbiciune sau narcisism, compasiunea de sine presupune o atitudine blândă, înțelegătoare și echilibrată față de propria persoană, mai ales în momentele de suferință, eșec sau imperfecțiune. Ghid de termeni caracteristici autocompasiunii: Autoacceptarea – Capacitatea de a accepta imperfecțiunile și greșelile personale. Autoînțelegerea – Abilitatea de a te înțelege într-un mod plin de compasiune...

Autoevaluarea pe baza unei scale pentru măsurarea compasiunii de sine este un proces util pentru a vedea în ce măsură îți acorzi înțelegere și acceptare în fața dificultăților personale, în loc să te critici sau să te judeci sever. Compasiunea de sine include autoacceptarea, autoînțelegerea și capacitatea de a fi blând cu tine atunci când experimentezi suferință sau eșecuri, mai degrabă decât a te condamna. Instrucțiuni:Răspunde la fiecare dintre următoarele afirmații folosind următoarea scală de evaluare: 1 = Deloc adevărat 2 = Puțin adevărat 3 = Adevărat 4 = Foarte adevărat Când fac o greșeală, sunt capabil(ă) să mă tratez cu blândețe și înțelegere. Când mă simt copleșit(ă) de emoții negative, mă opresc și îmi acord un moment de respirație și acceptare. Îmi este ușor să mă accept...

Testul „Roata Vieții” este un instrument de autoevaluare utilizat pentru a ajuta indivizii să înțeleagă mai bine cum este echilibrul din viața lor și să identifice domeniile care necesită îmbunătățiri. Acest test este folosit adesea ca instrument de dezvoltare personală, având scopul de a oferi o perspectivă clară asupra diverselor aspecte ale vieții unei persoane și a modului în care acestea se interconectează. Roata Vieții este, de obicei, un cerc împărțit în mai multe secțiuni, fiecare reprezentând un domeniu important din viața unei persoane. Aceste domenii pot varia, dar cele mai frecvente includ: Carieră / Muncă – Satisfacția și realizările în domeniul profesional. Finanțe – Stabilitatea financiară, economii, gestionarea banilor. Relații / Familie – Relațiile cu membrii familiei, prietenii,...