Probabil ai simțit și tu asta măcar o dată: după ce îți faci ordine în cameră, în birou sau în dulap, parcă respiri mai ușor și gândurile îți sunt mai clare. Sau, dimpotrivă, când casa e vraiște, te simți obosit, stresat și nu știi cu ce să începi.
Nu e doar o impresie – psihologii și cercetările din neuroștiință confirmă că ordinea din jur ne influențează direct creierul și starea de spirit.
Haide să vedem pe înțelesul tuturor de ce avem nevoie de ordine, cum ne afectează dezordinea și cum putem aduce mai multă organizare în viața noastră, fără să devenim perfecționiști.
De ce iubește creierul ordinea
Creierul nostru este ca un computer: dacă îl încărcăm cu prea multe ferestre deschise, încetinește. Dezordinea vizuală – hârtii peste tot, haine aruncate, notificări care sună continuu – înseamnă mai mulți stimuli pe care creierul trebuie să-i proceseze. Asta ne consumă energie, ne scade atenția și ne face mai irascibili.
Un studiu realizat la Universitatea Princeton arată că, într-un spațiu dezordonat, oamenii se concentrează mai greu și obosesc mai repede. Altfel spus, fiecare grămadă de lucruri împrăștiate e un „zgomot” pe care creierul încearcă să-l ignore – și asta îl epuizează.
Un alt exemplu vine dintr-o cercetare făcută în SUA pe familii: femeile care spuneau că locuința lor e „dezordonată” aveau niveluri mai mari de stres și chiar simptome de depresie comparativ cu cele care își descriau casa ca fiind „liniștită” sau „plăcută”.
De ce? Pentru că mediul ordonat dă un sentiment de control și siguranță. Când știi unde e fiecare lucru și nu vezi haos în jur, psihicul tău se relaxează: „totul e în regulă”.
Cum ne încurcă dezordinea
Pe scurt: dezordinea ne face să ne simțim copleșiți, ne provoacă stres și ne fură energia.
De exemplu:
- Te apuci să lucrezi, dar biroul e plin de hârtii, căni, cabluri încâlcite. În loc să te concentrezi pe ce ai de făcut, te distrag toate și îți pierzi ideile.
- În dulap nu mai încap hainele, dar când ai nevoie de o bluză, nu o găsești și te enervezi.
- Pe desktop ai 127 de fișiere neorganizate și fiecare deschidere a laptopului îți provoacă un mic nod în gât.
Toate aceste mici surse de frustrare se adună și, fără să ne dăm seama, ne țin creierul într-o stare de „alertă”. Studiile arată că amigdala, partea creierului responsabilă cu reacția la stres, se activează mai puternic când suntem în medii dezordonate.
În plus, dezordinea ne face să procrastinăm. Poate ai observat că, atunci când e haos în jur, nici nu îți mai vine să începi nimic. „E prea mult!”, ne spunem. Și tot amânăm.
De ce e bună ordinea și pentru voință
Partea frumoasă e că ordinea nu doar că reduce stresul, dar ne și motivează să facem alegeri mai bune. Un experiment interesant a pus oamenii în două camere: una ordonată și una dezordonată. Cei din camera ordonată au ales mai des gustări sănătoase și s-au oferit mai repede voluntari pentru o cauză bună. Cei din camera dezordonată au făcut alegeri mai impulsive.
Ordinea are acest efect ”în lanț”: când reușești să organizezi un sertar, parcă ai chef să te ocupi și de restul camerei. Iar când spațiul tău arată bine, te simți mai încrezător și mai capabil.
Nu doar în exterior, ci și în minte
Ordinea nu înseamnă doar să pui lucruri la locul lor, ci și să-ți organizezi gândurile. Uneori, haosul interior vine din lipsa unui plan sau din griji care se tot învârt în minte.
Ce poți face:
- Ține un jurnal în care să îți notezi ce te preocupă și ce ai de făcut.
- Fă-ți o listă zilnică cu 3-5 priorități, ca să nu te simți copleșit.
- Practică mindfulness sau măcar câteva minute de respirație conștientă pentru a-ți liniști mintea.
Când creierul „știe” ce urmează și nu mai are de procesat haos, se liniștește.
Exemple practice: cum să faci ordine pas cu pas
Nu e nevoie să devii obsedat de curățenie sau să-ți transformi casa într-una de revistă. Ordinea nu înseamnă perfecțiune. Înseamnă doar ca mediul tău să fie funcțional și plăcut, astfel încât să îți ofere liniște, nu stres.
Iată câteva idei simple:
Începe cu zone mici – biroul, noptiera, sertarul cu șosete. Nu încerca să faci totul odată.
Stabilește un ritual zilnic – de exemplu, seara înainte de culcare strânge 10 minute prin casă.
Aplică regula „1 intră, 1 iese” – dacă îți cumperi un obiect nou, donează sau aruncă unul vechi.
Gândește-te dacă un lucru îți folosește sau îți aduce bucurie (metoda KonMari). Dacă nu, scapă de el.
Pe laptop sau telefon, șterge aplicațiile inutile și creează foldere pentru documente.
Chiar și aceste mici schimbări se simt imediat: creierul primește semnalul că mediul e sub control și se poate relaxa.
În loc de concluzie
Ordinea e, în esență, un dar pe care îl faci creierului tău. Îi ușurezi munca, îl protejezi de stres și îi dai claritate. Dezordinea, în schimb, creează zgomot, oboseală și te face să te simți copleșit.
Nu trebuie să fii perfecționist – câteva obiceiuri mici de organizare sunt suficiente pentru a-ți schimba starea de spirit. După cum spunea un psiholog: „Ordinea din jur îți aduce ordine în suflet.”
Așadar… cu ce colț începi azi?
Resurse:
- Saxbe & Repetti (2010) — „No place like home: Home tours correlate with daily patterns of mood and cortisol”
- Roster, C. A., Ferrari, J. R., & Jurkat, M. P. (2016). „The dark side of home: Assessing possession ‘clutter’ on subjective well-being.” Journal of Environmental Psychology, 46, 32–41. link
- Ferrari, J. R., & Roster, C. A. (2013). „Delaying disposing: Examining the relationship between procrastination and clutter across generations.” Current Psychology, 32(2), 401–408.
- Kaplan, R., & Kaplan, S. (1989). The Experience of Nature: A Psychological Perspective. (Teoria restaurării atenției).
Foto: Pexels